Cladirea Teatrului National “Vasile Alecsandri” din Iasi a fost inclusa, in 2006, in proiectul de Reabilitare a monumentelor istorice din Romania, finantat printr-un imprumut extern acordat Guvernului Romaniei de Banca de Dezvoltare a Consiliului European.
Toate elementele de arhitectura interioara au fost refacute asa cum au fost proiectate acum 126 de ani. De exemplu, in perioada primului Razboi Mondial pe una din lojele din apropierea scenei exista stema Principatelor Romane, iar mai apoi in 1954, atunci cand cladirea teatrului a suportat interventii in urma cutremurului, aceasta a fost inlocuita cu stema Republicii Populare Romania. In urma lucrarilor facute, stema Principatelor Romane a fost reasezata la loc de cinste.
Un alt element modificat la ultimele lucrari din 1957 sunt geamurile de cristal care au fost schimbate cu geamuri de sticla obisnuita. “Am tinut ca in cadrul acestei lucrari sa readucem geamurile de cristal la teatru, asa ca am facut comanda, cu mulaje, pentru fiecare foaier sau sala, direct la Curtea Sticlarilor de la Bucuresti”, a precizat constructorul care a restaurant teatrul. Tot ce este in jurul salii de spectacole este cristal de Murano.
Istoric
Vechea cladire a Teatrului National din Iasi a fost distrusa de un incendiu in 1888. Actuala cladire a fost construita pe locul vechii primarii, intre anii 1894 si 1896, fiind considerata cel mai vechi si mai frumos lacas de acest gen din tara.
Planurile cladirii apartin celebrilor arhitecti vienezi Fellner si Helmer, ce au proiectat constructii similare in Viena, Praga, Odessa si Zurich.
Inaugurata odata cu teatrul, uzina electrica a orasului a marcat inceputul iluminatului electric la Iasi.
In anul 1956, cu prilejul aniversarii a 140 de ani de la primul spectacol in limba romana, teatrul iesean primeste numele marelui poet, dramaturg si om de cultura Vasile Alecsandri (1821- 1890).
Interiorul teatrului
Interiorul este o veritabila bijuterie arhitecturala adapostind adevarate monumente de arta: Cortina pictata in 1896 de maestrul vienez M. Lenz si terminate de unul din discipoli, prezinta in centru o alegorie a vietii, cu cele trei varste, iar in dreapta, alegoria Unirii Principatelor Romane. Cortina de fier, pictata de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separa etans scena de restul salii. Plafonul pictat in culori pastelate, reprezinta alegorii paradisiace, fiind ilustrat de nimfe si ingeri. Candelabrul este de cristal de Venetia cu 109 becuri.
