In articolul trecut “Stiinta unei Stele de mare cu 3 de C (Critica, Creatie, Cooperare) “ identificam trei dimensiuni ale societatii civile utile si utilizate in arta de a construi “o cetate” si in arta de a dinamiza campul ideatic al “cetatii”.Valoarea critica este subiectul acestui articol ce isi propune sa stabileasca un sens axiologic si moral al actiunii societatii civile in pantecul unei societati.
O astfel de intentie atinge o problema tulbure ce erodeaza in timp o plaja intreaga de asteptari, sperante, dorinte ancorand in mod brutal omul (in calitatea sa de cetatean si nu numai) in drumul particular sau colectiv catre oceanul de posibilitati. Problema tulbure ce inca asteapta o dezbatere reala este cea a intelectualului cu rolul sau specific in interiorul societatii. Traditia europeana si sorgintea intelectualului modern consta in episodul “Afacerea Dreyfus “ si Emile Zola. Scriitorul Emile Zola a luat atitudine in ceea ce priveste incarcerarea evreului Alfred Dreyfus atunci cand motivul pentru arestarea acestuia era antisemitismul. Pozitia critica adoptata de scriitor a reusit in cele din urma sa conduca lucrurile spre un final pozitiv astfel Dreyfus a fost eliberat. Franta a invatat din acest episod dar in acelasi timp a deschis calea spre a intelege valoarea unui spirit critic. Critica nu inseamna doar o verbalizare a unei nemultumiri, ea presupune principii bine infipte in constiinta emitatorului care reprezinta mobilul reactiilor si actiunii ulterioare. Intelectualul astfel este si cel care asigura dinamica ideilor intr-o societate, iar far’ de idei nu avem infaptuire sociala. Prin urmare societatea civila este vie, dinamica, are reactii spontane si poate contura in timp campul ideatic al societatii. Putem masura gradul de reactie al unei societati civile date observand reactiile, dezbaterile, dinamica si astfel daca mai este timp putem si intelege morala si valoarea morala a unei intentii, fie ca este a mea fie ca este a societatii civile.
Intr-un articol viitor vom deschide si o problema contemporana si anume “intelectualul public” dar pana atunci voi inchide acest foarte scurt articol cu o intrebare pentru voi:
Cat mai costa morala unei critici?
