Studentia este acea fraza din schita vietii in care experientele curg precum Volga in Rusia, adrenalina iese prin artere, iar gandurile depasesc granitele teritoriale chiar, situatie in care se afla studentii programului Erasmus.
Fara discriminari de gen, rasiale sau de nationalitate, curajosii se inscriu la examenele pentru admiterea in „experimentul” Erasmus, iar norocosii ajung sa se simta pentru cel putin cinci luni ca intr-o calatorie spre Centrul Pamantului: curiozitati implinite, intamplari greu de relatat, inceputul unor prietenii sau … iubiri.
Cum este sa fii student roman pe doua continente sau student belgian in stagiu de practica intr-un spital din Bucuresti vom afla din paragrafele scrise cu mult entuziasm si modificate pana in ultimul moment.
SuperFluu in tara civilizatiei
Madalina tocmai ce s-a intors din tara lui Napoleon Bonaparte. Stim ca francezii s-au chinuit 2000 de ani sa-i invete pe europeni sa manance cu furculita, plan dafavorizat de americani in doar cativa ani prin Mc-urile lor, insa nepotii galilor nu prea stau bine la capitolul informare. Dovada stau intrebarile pe care Madalina nu le-a putut evita „La voi este curent?” – cu toate ca suntem cu o decada in urma europenilor, becul inventat de Thomas Edison in 1878 a reusit sa ajunga si pe taram romanesc la inceputul secolului XX – sau „Esti rrom?” – nu, roman; adica se scrie cu un singur „r”. Numai francezii pot avea reguli peste reguli in morfologie, noi nu?! -.
Cat a fost in Franta, Madeleine, numele i-a fost frantuzit intre timp, s-a lovit de reticenta strainilor, in special a tinerilor, care ii considera pe romani „murdari, lipsiti de cultura si foarte saraci”. Rautatile sunt la ele acasa, iar un student roman printre francezi poate fi subiectul glumelor proste sau mai mult, sa primeasca pseudonime ca „Mutu”, pe motiv ca „Madalina” este mult prea greu de pronuntat.
Cu toate ca Romania este printre primele tari din lume ca viteza la internet, francezii se intreaba daca suntem si noi la curent cu era tehnologiei. Doar un Superfluu al FJSC-ului putea face fata acestor situatii cu care se confrunta majoritatea romanilor ajunsi in tara civilizatiei.
Madalina Teodora Ion este studenta la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (FJSC), Universitatea Bucuresti si a fost pentru cinci luni student Erasmus la Dijon, Universite de Bourgogne, Sciences du Language Information Communication . Peripetiile ei de „maladroite”, cum i-a fost mancata mamaliga ori cum a ajuns la „ia-ma nene ” pe internet pot fi citite pe blogul personal SuperFluu.com.
De ce ar alege un belgian sa faca practica intr-un spital din Romania?
Davy Roodenburg studiaza biotehnologia la Catholic College of Leuven, Departement Gezondheid & Technologie din Bergia, iar anul acesta a venit in Romania prin programul Erasmus.
Devy nu a luat Globul Pamantesc si dupa multe ratari prin Oceanul Indian, Romania s-a dovedit a fi tara pe care a pus degetul. Viitorul medic de laborator a ales tara noastra in favoarea Frantei, Germaniei, Tarilor de Jos si asta pentru ca „ je connais Raluca ici et je savais qu'elle m' aiderait quand je viendrais ici, elle est mon amie”. Ne mandrim cu o fauna aleasa, in ciuda reclamei nu tocmai bune pe care o avem in Europa.
Spune ca nu s-ar descurca singur in Romania, salariile fiind foarte mici. Bursa pe care o primeste este de 1700 €/luna, echivalentul unui salariu de debutant in tara sa. Face practica la spitalul Victor Babes si la Institutul Clinic Fundeni, dar nu este incantat de aparatura prezenta in sistemul medical romanesc, doar marile spitale bucurandu-se de o tehnologie la standarde ridicate.
Prietenii i-au spus ca la noi totul este foarte lent si ca nu suntem avansati, zvon infirmat pe jumatate prin parerea foarte buna pe care o are despre mijloacele de transport in comun din Bucuresti, mult mai organizate si mai eficiente decat cele din Bruxelles.
Crede ca in Romania are mai multe oportunitati spre deosebire de Belgia. Deja a primit o oferta de a lucra aici si ajutor in ceea ce privesc studiile, in special doctoratul.
O cariera in sistemul medical romanesc, condimentata cu iubire, pare a fi viitorului unui cetatean belgian venit in Romania cu o bursa Erasmus. Daca va renunta la Bruxelles pentru Bucuresti, ramane de privegheat.
Daca elevii romani ar studia in Turcia, nota 4.00 ar fi un motiv de bucurie.
A vrut sa fie studenta romanca pe doua continente, iar acum doua luni visul a prins contur. Laura Cristescu, studenta la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, va spune cu zambetul pe buze „am luat 4.00”, sistemul turcesc de notare fiind: AA(4.00), BA(3.50), BB(3.00), CB(2.50), CC(2.00), DC(1.50), DD(1.00), P(Pass), VF(Fail, no exam taken), FF(Fail).
Are o bursa de 525€/ luna, insa doar pentru patru luni, in conditiile in care ea va sta cinci luni in Turcia . Nu este insa un caz izolat. Alti studenti stau sase luni, iar pentru cele doua luni trebuie sa-si asigure singuri banii.
Locuieste impreuna cu trei studenti, doi dintre ei fiind turci, iar unul neamt, intr-un apartament pe care l-a gasit pe internet.
Laurei nu-i place traficul din Turcia, i se pare ingrozitor, si spune ca nu stie cum pot sa conduca in asa un hal si fara sa faca accidente. „Pentru ei exista doar o regula: opresti la rosu si … cam atat. Daca traversezi pe mijlocul strazii, ei se opresc si te lasa, dar daca esti pe zebra, exista posibilitatea sa nu opreasca.”
Turcii par a fi o natie „ calduta si destepti”, stiu sa faca bani din orice, iti pot vinde chiar „si pe mama si pe tata”. I-am cerut Laurei sa-mi dea un exemplu, iar ea mi-a povestit despre permisul de sedere, care nu este necesar in alte tari, atata timp cat ai viza valabila, insa la ei este o obligativitate.
Studenta romanca se arata incantata de universitatea privata unde invata, Kadir Has, Faculty of Communication. Sursurile se bazeaza pe „slide-uri” concepute de profesori pentru a intelege mai bine temele, care urmeaza a fi dezbatute, iar fiecare curs are un suport pe care il gasesti gata copiat la xeroxul facultatii. Limba de studiu este engleza, astfel ca ei nu fac nimic special pentru studentii Erasmus.
Nu exista examene grila, iar Laura spune ca sistemul de invatamant turcesc incurajeaza „gandirea si invatatul”.
Fie ca esti roman intr-o tara straina, fie ca esti neamt ori belgian in Romania, experientele sunt lipsite de subtitrari sau reluari. Studensia si Programul Erasmus fac un duo de exceptie in amintirea anilor ce vor trece.
Fie ca se materializeaza intr-un viitor, fie ca ramane doar o experienta, va reprezenta cu siguranta punctul culminant al schitei pe care o derulam permanent de-a lungul vietii, o oportunitate bifata si atent apreciata, asemenea unui semn misionar incrustat de o dalta in stanca unui pusnic.
