Visele sunt o parte importanta a vietii noastre. Fie si numai cantitativ, ele ne ocupa mai mult timp decat alte activitati. Conform unor studii, ne petrecem o treime din viata dormind, iar din acest interval cam 25% visam. Este vorba despre o medie, caci timpul efectiv alocat viselor scade progresiv odata cu varsta: bebelusii isi petrec jumatate din somn visand, dar spre sfarsitul vietii procentul scade pana la 15%.
Iata asadar ca aceasta componenta a vietii noastre este omniprezenta. Se pare ca asa a fost dintotdeauna, existand dovezi ca oamenii viseaza din cele mai vechi timpuri – egiptenii aveau deja compendii de vise, iar daca tinem cont ca sunt intalnite si la unele animale, ne putem intreba daca nu cumva chiar si oamenii preistorici visau.
Nu este deci de mirare ca a existat dintotdeauna o preocupare pentru semnificatia viselor. Desi motivele pentru care visam nu sunt pe deplin cunoscute nici astazi, iar in timp teoriile au fost dintre cele mai diferite, am incercat mereu sa gasim o explicatie a intamplarilor de dincolo de planul constient. In vechime se credea ca visele erau o cale de comunicare cu divinitatea, prin care cei initiati, dar nu numai, primeau indicii asupra vointei zeilor sau a viitorului. Astfel ca visele si interpretarea lor au dus la aparitia unor “meserii”, de la samani si vrajitori la cititorii de vise. Pe masura ce subiectul a fost documentat, s-au creat culegeri de explicatii ale sensurilor diferitelor elemente ce pot aparea in spatiul oniric. Astazi ne sunt mult mai la indemana asemenea instrumente, cum este un dictionar de vise, cele mai complexe dintre ele acoperind nu doar obiectele sau fiintele despre care am putea visa, ci si combinatii si contexte. Pe cele mai multe le regasim in mediul online, o resursa nesecata de informatii pentru cei interesati de interpretarea viselor.
Teoriile referitoare la cauzele aparitiei viselor urmeaza in general doua directii: spre trecut sau spre viitor. Visul este fie expresia unor trairi anterioare, mecanismul organismului de a procesa si integra experientele si informatiile acumulate. Fie intrezarirea unor evenimente ce urmeaza sa aiba loc, incluzand aici premonitiile si precognitia. Inclusiv studiile din perioada moderna se incadreaza pe aceleasi coordonate. Cele mai cunoscute pozitii in domeniu sunt cele ale lui Sigmund Freud si Carl Jung, care desi pornesc de la puncte comune, urmeaza directii opuse. Daca pentru Freud visul este modalitatea subconstientului de a implini dorintele reprimate sau ignorate, prin reinterpretarea trecutului imediat, la Jung el este o manifestare a aceluiasi subconstient, dar care reia teme si elemente ascunse pentru a le analiza si integra la nivel constient in procesul permanent de dezvoltare a sinelui.
Indiferent ce varianta suntem inclinati sa acceptam, visele raman o parte din viata noastra si va exista intotdeauna tendinta de a le asocia, constient sau nu, o semnificatie aparte, indiferent daca consultam un dictionar de vise sau o teorie filosofica sau psihanalitica.
