Aurora Gruescu s-a facut cunoscuta la nivel mondial ca o deschizatoare de drumuri pentru femeile ce doreau sa profesesze in silvicultura, ea insasi o pioniera a acestui domeniu, ce parea sa apartina exclusiv barbatilor. Povestea marii ei pasiuni pentru natura, urmata cu multa perseverenta, munca si mai ales incredere in sine, inca din copilarie, i-au adus admiratia si aprecierea a nenumarate generatii de femei, pe care le-a incurajat si inspirat, dar si un titlu nemaintalnit pana atunci de prima romanca intrata in Guinness Book.
Pentru copilul Aurora, padurea a insemnat intotdeauna un loc care trebuia descoperit, un loc de joaca, dar si un loc de unde putea invata. Aici calarea, mergea cu bicicleta, facea excursii sau culegea flori. Un moment decisiv care ii va schimba destinul este atunci cand, la varsta de 10 ani pleaca impreuna cu tatal sau si cu alti copii din satul natal, cu mocanita pe Valea Lesuntului si se opresc intr-o poiana inconjurata de padure, care o va impresiona pentru totdeauna pe Aurora, facand un fel de legamant intre ea si padure.
La varsta la care Aurora trebuia sa isi aleaga un drum in viata si o meserie, ea va alege vechea sa pasiune, silvicultura, asa cum facuse si unul dintre fratii sai mai mari, si nu medicina asa cum si-ar fi dorit parintii ei. Aurora nu s-a impotrivit categoric deciziei parintilor sai de a o vedea medic, din teama de a nu-i supara sau dezamagi pe cei pe care ii iubea cel mai mult. Cu toata durerea de a renunta la visul sau din copilarie, merge sa dea examen la medicina, desi le marturiseste fratilor sai ca isi doreste cu tot sufletul sa devina silvicultor. Vazand nelinistea Aurorei, fratele care era si el silvicultor, o duce sa dea examen la Politehnica, unde se afla si Facultatea de Silvicultura. Insa, iniante de a sti rezultatul examenului la Silvicultura, care se afisa mai tarziu decat cel de la medicina, Aurora a urmat aproximativ o luna cursurile Facultatii de Medicina. In timpul in care parintii ii scriau ca vor face eforturi pentru a-i deschide un cabinet particular in Oituz, fiind mandri de realizarea de a intra la medicina, Aurora nu si-a abandonat o clipa visul de a deveni silvicultor si in momentul in care s-au afisat rezultatele si a vazut ca se afla pe lista admisilor, a abandonat pentru totdeauna medicina.
La Facultatea de Silvicultura a urmat cursurile alaturi de 130 de baieti, fiind singura fata, care au facut tot ceea ce a fost posibil sa o faca sa renunte. Influentati de decanul Vintila Stinghe, colegii sai baieti refuzau sa vorbeasca cu ea, o marginalizau Doi ani nu mi-a vorbit colegul de banca, zicea ca n-are ce sa discute cu o fata despre probleme care sunt ale barbatilor. Atunci prejudecatile se manifestau foarte puternic si printre intelectuali. De-abia cand am avut primul post la Casa Padurilor Statului am simtit ca sunt tratata altfel, desi aveam un salariu mai mica decat o pensie, dupa cum afirma ulterior. Dar cu timpul ostilitatea colegilor sai a trecut la indiferenta in momentul in care s-a casatorit.
Meseria de silvicultor a practicat-o din anul 1938 si pana in anul 1973, cand s-a pensionat. Numele sau a fost legat de primul plan de impadurire nationala, fixat la suprafata de 100 000 ha, a condus lucrarile de combatere a daunatorilor din padure infestate in jurul Carpatilor. A devenit Membru de onoare al Societatii Progresul Silvic, filiala Prahova, membru de onoare al Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania, al Ministerului Apei, Padurilor si Protectiei Mediului si nominalizata de The American Biographical Institute pentru titlul de personalitate a anului 1997.
Pentru Aurora Gruescu nu a fost usor sa fie prima femeie silvicultor din lume si nici prima studenta la silvicultura, un domeniu pana atunci dedicat exclusiv barbatilor, dar rabdarea sa si puterea de a trece peste orice impediment au fost remarcabile. Nici viata sa personala nu a fost lipsita de incercari grele, una dintre ele fiind moartea prematura a sotului ei, Carol Gruescu, cand aceasta era inca foarte tanara.
La varsta de 59 de ani se pensioneaza si isi va dedica tot timpul nepotului sau cu care pleaca in vacante si alaturi de care se bucura de fiecare moment al copilariei, pentru a incerca sa recupereze timpul pe care l-a petrecut departe de fiul sau, fiind ocupata cu cariera sa.
Aurora Gruescu a intrat in Cartea Recordurilor, ca prima femeie inginer silvic din lume si i s-a dedicat o carte numita Legamant cu taina codrilor scrisa de ziarista Rodica Simionescu.
De curand, a fost propusa alaturi de alte 11 personalitati feminine marcante pentru istoria si cultura din Romania, pentru a fi desemnata sa apara pe o bancnota emisa de Banca Nationala a Romaniei.
Sursa: www.jurnalul.ro
