Anul I854 este anul in care s-a nascut Alexandru Ciurcu, fiind primul roman care a experimentat principiul motorului cu reactie. Este cel care a intemeiat ziarul de limba franceza “ L’Orient”, care ulterior a devenit cunoscutul “L’Independence Roumaine”, unde facea propaganda, in favoarea Romaniei in cercurile straine de cititori.
Pe campurile de lupta ale Razboiului de Independenta din 1877-1878, Alexandru Ciurcu era corespondent de razboi.
In 1882, Alexandru Ciurcu impreuna cu Just Buisson, concepe, intr-o varianta, proiectul unui original motor cu reactie.
La expozitia aviatica de la Paris din 1881 fusese prezentat un aerostat propulsat cu ajutorul unui motor electric. Alexandru Ciurcu si Just Buisson propun ca in locul motorului electric sa se utilizeze un motor cu reactie si chiar obtin un prim brevet din Franta prin care se prevede posibilitatea zborului cu reactie. Pentru a demonstra viabilitatea propunerii lor, cei doi prieteni au proiectat si construit un motor bazat pe forta de propulsie generata de combustia unor gaze intr-o camera de combustie de mici proportii. Motorul consta dintr-un recipient de 2 litri, care avea un orificiu cu diametrul de 3 mm. Prin combustia gazelor presiunea din interiorul recipientului se ridica la 10 – 15 atmosfere.
In 1886, cei doi inventatori au experimentat motorul lor pentru prima oara in public montandu-l pe o barca si navigand pe Sena in contra curentului.
Alexandru Ciurcu si Just Buisson au construit un al doilea motor mai puternic, cu un recipient mai mare, care urma sa mareasca presiunea din interiorul cilindrului si viteza de iesire a gazelor. Din pacate, experimentarea acestei noi masini, la data din 1886, s-a terminat printr-un dezastru: masina a explodat omorandu-l pe Just Boisson si pe un asistent al inventatorilor, care se afla la carma ambarcatiunii, iar ambarcatiunea s-a scufundat. Alexandru Ciurcu, care a reusit sa scape inotand pana la mal, a fost acuzat de ucidere din culpa, dar a fost achitat.
Editorul revistei „La Nature”, Gaston Tissandier inventator si el, l-a incurajat pe Ciurcu sa-si continue experimentele. Tissandier dovedea o intelegere pentru Ciurcu deoarece avusese si el un accident in timpul unui experiment stiintific. El efectuase un zbor cu un balon, in anul 1875 ajungand la altitudinea record pentru acele vremuri de 8.500 m. Cei doi co-echipieri ai sai, Joseph Croce-Spinelli si Théodore Sivel au murit din cauza presiunii scazute a aerului; Tissandier supravietuise, dar isi pierduse auzul.
Alexandru Ciurcu s-a asociat cu Emil Sarrau si Paul Vieille, inventatorul prafului de pusca alb. De data aceasta au montat aparatul pe o drezina de cale ferata. Experienta, de data aceasta a fost efectuata in anul 1888 la Sevran-Livry (langa Paris) a fost reusita. Inventatorii s-au concentrat asupra utilizarii unui amestec exploziv cu ardere lenta pentru a produce presiunea. Totusi ideile inventatorilor erau prea avansate pentru posibilitatile tehnologice ale vremurilor: inventatorii cautau sa utilizeze tehnologia masinilor cu aburi pentru a aplica principiile motoarelor cu reactie. Greutatea motoarelor este probabil elementul care a determinat oprirea experientelor. In plus, pericolul de explozie nu putea fi eliminat. A fost nevoie de jumatate de secol pana la realizarea in anul 1943 a primelor motoare cu reactie utilizabile in mod practic.
Alexandru Ciurcu a parasit Parisul in anul 1890, si s-a intors la Bucuresti. Aici si-a reluat fosta profesie, fiind numit director al ziarului „Timpul” (1890-1900). A lucrat pentru diferite ziare si a detinut functia de presedinte al Sindicatului ziaristilor. De tehnica nu s-a mai ocupat niciodata.
Din pacate, experienta lui Alexandru Ciurcu si a lui Just Buisson a fost ingradita din cauza limitelor tehnologice ale perioadei in care traiau, fara o pregatire tehnica superioara, fiind doar tehnicieni amatori, realizarile lor erau de natura experimentala si nu se bazau pe o fundamentare teoretica.
Nu se poate afirma ca vehiculele moderne cu reactie se bazeaza pe ideile lui Alexandru Ciurcu, desi a lansat principiul motoarelor cu reactie,
