Cand eram mica obisnuiam sa visez ca sunt o printesa. De multe ori imi faceam scenarii cum ca parintii mei (regele si regina) au murit si eu am ajuns sa cresc in familia asta atat de … normala. Uneori eram sigura ca intr-o zi am sa cresc si am sa devin o printesa adevarata, incat imi organizam papusile la o sedinta urgenta de bune maniere si plecaciuni. Era unul din jocurile mele preferate si cu siguranta chiar credeam ca este cu mult mai mult decat un joc .
Cand am crescut am realizat ca familia mea normala este de fapt familia mea reala, iar eu mi-am limitat visele despre printese … la ziua nuntii.
Pentru cele mai multe dintre femei scenariul este cel putin asemanator. Altele sunt putin mai norocoase, iar noi celelalte nu putem decat sa le admiram si sa ne bucuram (mai mult sau mai putin) pentru ele.
Catherine Elizabeth "Kate" Middleton este cu siguranta una dintre cele mai norocoase. A crescut intr-o familie normala, fiind primul dintre cei trei copii ai lui Michael Francis Middleton, fost dispecer aerian la British Airways si Carole Elizabeth Middleton, fosta stewardesa. In facultate l-a intalnit pe William, primul copil al Printului Charles si Printesei Diana. Si asa a inceput povestea lor de dragoste. Au format un cuplu timp de opt ani, iar in Octombrie 2010 , aflati intr-o vacanta in Kenya s-au logodit, Printul oferindu-i inelul de logodna al mamei lui (Printesa Diana). In Noimebrie 2010 au anuntat ca nunta va avea loc pe 29 Aprilie 2011.
. . .
Nunta a fost un vis, asa cum numai o nunta regala poate fi. O natiune intreaga (si nu numai) s-a bucurat impreuna cu cei doi. Fiind nunta mostenitorului tronului ziua de Vineri s-a considerat sarbatoare legala, si bineinteles nimeni nu a muncit, asa ca fiecare si-a organizat ziua cum a putut, fie au mers sa ii vada in persoana pe traselul de la Biserica (Westminster Abbey) la Palatul Buckingham (unde s-a tinut petrecerea), fie au organizat petreceri in aer liber cu vecinii, prietenii, cunoscuti si multi necunoscuti. Astfel o mare parte din strazi au fost inchise circulatiei, atat cele din apropierea traseului cuplului rooyal, cat si strazile din cartiere unde s-au tinut petrecerile despre care aminteam mai sus.
Oameni au cantat, au dansat, practic au amenajat strazi intregi cu mese, scaune, ca si cum nunta s-ar fi tinut pe strada lor. A fost o veselie generala, ca la nunta. Steaguri atarnate peste tot (steagul Angliei, evident) cu chipul celor doi indragostiti imprimat, decoratii de tot felul, confetii si sampanie, mai ales sampanie. Bineinteles cea mai mare petrecere s-a tinut in Hyde Park, unde au fost instalate monitoare imense, asa ca toata lumea a putut urmarii, cu lacrimi in ochi, nunta regala.
Multi au dormit in corturi, in saci de dormit, sau pur si simplu pe ziare, in noaptea de Joi spre Vineri, ca sa poata prinde un loc cat mai bun de urmarit, asta a insemnat pentru cei mai lenesi, ca mine, ca a fost destul de greu sa ajung sa vad ceva. In jurul orei 10:00 ma aflam pe langa Westminster Abbey, iar strazile erau deja inschise chiar si pentru pietoni, cordoane interminabile de politie, care anuntau trecatorii ca este deja prea multa lume adunata in jurul Bisericii. Am ocolit Biserica, si am incercat sa gasesc un loc pe strazile pe care stiam ca va trece caleasca cu noua printesa si printul ei. Insa in zadar, am reusit doar sa ma blochez in multime. Atunci am plecat direct catre Buckingham Palace, si dupa ce l-am ocolit de vreo doua ori am reusit sa ma blochez intr-un tunel. Nu mai puteam inainta, de intors nici nu intra in discutie. Am asteptat cu frustrare, sa fim ajutati de oamenii legii. Caleasca nu am vazut-o decat din departare, insa in apropiere de locul unde ma aflam era una din intrarile in palat, si asa am reusit sa vad o parte din invitatii sositi la petrecere. M-am resemnat admirand palariile, (neaparat palariile) rochitele si mai ales pantofii invitatelor de vita nobilla si nu numai. Toata lumea s-a pregatit pentru acest eveniment. A fost un deliciu sa privesti multimea pestrita, fiecare cu propriile idei si au avut destul de multe, unele foarte inspirate, altele mai putin. In primul rand erau cei care au dormit sub cerul liber si bineinteles s-au pregatit ca de munte, cu haine groase si confortabile, apoi erau cei care s-au costumat in diferite personaje, printi, printese si animatii. Unii dintre ei au incercat chiar sa isi gaseasca perechea. Deasemenea au fost persoane care s-au imbracat in ton cu nunta, doamnele purtau tocuri, rochii si palarii sau voalete, iar domnii bineinteles papion si frac, pe care spre amuzamentul tuturor le-au asortat la jeansi si tenisi. Am admirat mult un grup care a ales sa se imbrace vintage. Fetele purtau rochiile bunicilor sau mamelor lor, rochii care fusesera purtate de doamnele amintite la nunta Printului Charles cu Printesa Diana. Cel mai important a fost faptul ca fiecare persoana aflata in multime a incercat sa faca din aceasta zi o sarbatoare. Nu putini au fost cei care au luat drept semn divin faptul ca soarele s-a aratat, desi se anunta ploaie, chiar in timpul in care cei doi au ajuns la altar pentru a-si spune juramintele.
Pe printesa am vazut-o la televizor, cum banuiesc ca multi londonezi au facut. Dupa ce m-am saturat de multime, de urale, tipete, si mai ales cantat (in cateva ocazii s-a cantat imnul tarii) m-am refugiat acasa unde am deschis televizorul si am urmarit in reluare (toate canalele au avut acelasi progam bineinteles) intrarea in Biserica, juramintele, predica, si apoi procesiunea catre Buckingham Palace.
A fost o zi de neuitat, in care Kate, intr-o rochita in care numai ea putea arata atat de regal, fina si simpla, a devenit Ducesa de Cambridge. Noi ceilalti am incercat sa uitam frustrarea petru faptul ca nu am vazut cat am fi vrut si sa ne reamintim numai faptul ca am fost in multime cand printul William, mostenitorul tronului Marii Britanii si-a sarutat mireasa.
