1857 – S-a nascut parintele lingvisticii moderne, elvetianul Ferdinand de Saussure (m. 22 februarie 1913). Este considerat parintele lingvisticii moderne, fiind recunoscut pentru modelul diadic al semnului, care se reduce la ideea unitatii dintre semnificant si semnificat.
Conform semioticianului, semnul lingvistic nu uneste un lucru de un nume, ci un concept cu imagine acustica.
1894 – S-a nascut Norbert Wiener, matematician american (m. 18 martie 1964). Wiener este recunoscut ca intemeietorul ciberneticii. A copilarit in Columbia, tatal lui a fost profesor de limbi slave la Universitatea Havard. Numele lui Wiener apare frecvent si in context cu dezvoltarea calculatoarelor, unde are contributii importante. In 1940 gaseste o solutie pentru rezolvarea partiala a ecuatiilor diferentiale. Preocuparea lui din timpul celui de al doilea razboi mondial, de a dirija tirul artileriei, l-a determinat pe Wiener sa dezvolte sistemul de comunicare si transmisie spre cibenetica.
Astfel a avut loc nasterea ciberneticii in anul 1943, iar in anul 1947 ajunge la o conventie cu alti oamenii de stiinta de a folosi termenul de „cibernetica”, un termen care cuprinde regularea si legarea sistemelor din domeniul mecanicii statice, tehnicii si cu sisteme din lumea organismelor vii.
El era optimist cu noile posibilitati tehnice de dirijare si realizare a protezelor ca articulatii pentru membre si a inlocuitorilor organelor de simt.
1901 – S-a nascut Mihail Drumes, prozator si dramaturg (m. 7 februarie 1982). Romanul "Invitatie la vals" aparut in 1936, i-a adus autorului o neasteptata popularitate. Altminteri, asa a si fost numit, "un romancier popular". A stiut sa atraga atentia, sa captiveze, sa cucereasca si sa ravaseasca sensibilitatea cititorilor.
Romanele sale vibreaza prin dramatism si tensiune chiar si atunci cand formula scriitoriceasca este dupa cum s-a spus, de nivel mediu. Cartile sale se citesc, mai cu seama de catre tineri, cu sufletul la gura, interesul este mentinut prin suspans, iubiri devastatoare, iubiri sacrificate, tulburari, exaltari, mistere.
1940 – In inchisoarea de la Jilava au fost impuscati de legionari 64 de fosti demnitari ai regimului carlist si participanti la represiunile antilegionare (printre ei: Gh. Argeseanu, fost prim-ministru, generalul Gabriel Marinescu, fost ministru de Interne, Victor Iamandi, fost ministru de Justitie), ofiteri superiori si fruntasi ai vietii politice romanesti interbelice.
La sfarsitul lunii noiembrie trebuia sa aiba loc si reinhumarea cu funeralii nationale a lui Corneliu Zelea Codreanu – liderul carismatic al extremei-drepte nationalist crestine din Romania interbelica -, iar cei arestati erau considerati vinovati de moartea capitanului. Sub pretextul colectarii de marturii pentru pregatirea proceselor, Tribunalul Bucuresti a dispus transferarea unora dintre arestati la alte inchisori, de teama represaliilor. Stefan Zavoianu, prefectul legionar al Politiei Capitalei, a refuzat sa execute directivele. Pe 26 noiembrie 1940 s-a hotarat ca armata sa intervina pentru transferarea detinutilor.
In aceeasi noapte au fost asasinati la sediul Prefecturii Politiei Capitalei si in padurea Balota-Vlasia alti oficiali din Politie.
Detinutii comunisti, care fusesera comasati la subsolul inchisorii, nu au fost atacati.
