Cum poti promova lectura si cultura in Romania- un interviu cu Sorin Lucaci

Barbara Tuchman asemana cartile foarte frumos, cu niste „carausi ai civilizatiei”. „Fara carti istoria e muta, literatura nu are glas, stiinta paralizata, iar gandirea si meditatia suspendate”. Astazi, intr-o lume a vitezei, a tehnologiei intalnita la tot pasul, care desi ne faciliteaza accesul la informatie, a luat mult din farmecul si placerea lecturii; exista oameni preocupati de promovarea cititului si a culturii prin proiecte frumoase, care ne fac sa ne reintoarcem putin la vechile obiceiuri culturale: lectura unui roman pentru suflet, mersul la teatru, la film sau vizionarea unui spectacol. Unul dintre acesti oameni este Sorin Lucaci, coordonator marketing si PR al proiectului Bookland, care ne vorbeste in acest interviu despre cum ar trebui promovata mai mult literatura, despre terapia prin cultura, avantajele sau dezavantajele de a avea informatia la un click distanta, dar si despre proiectele viitoare.         

            Trebuie promovata mai mult literatura in Romania? Este un segment care se bucura de o publicitate suficienta?

            Da, sunt librarii mai ales in Bucuresti cu care noi colaboram foarte bine, gen Libraria  Bastilia si altele, dar in continuare trebuie promovata literatura de catre edituri, prin tot felul de newslettere catre o baza de date de cititori si asa mai departe. Ar trebui promovata nu numai literatura, ar trebui promovate si cartile educationale, aspirationale, cele care iti pot schimba anumite paradigme de gandire, cele care iti pot oferi anumite oportunitati, anumite sanse de ati schimba viata, modul de gandire, sunt foarte multe, mai ales cele de la Brandbuilders si Business Tech, edituri care scot niste carti senzationale, cum sa gandesti pozitiv, cum sa renunti la nu, cum sa iti imbunatatesti viata.

 

            Credeti ca generatiile dupa anii '90 pornesc cu un avantaj sau cu un dezavantaj pentru ca au totul pe internet, sunt obisnuiti de mici cu noile gadgeturi fata de generatiile de dinainte care in lipsa altor alternative dedicau lecturii mult mai mult timp?

            Strict ca informatie ei au un avantaj. O sa observati un lucru, un tanar de 20 de ani, la momentul acesta este mult mai evoluat din punct de vedere informational si tehnologic, stie mult mai multe lucruri, decat era un tanar de 20 de ani in 1992 sau 1995, chiar. Pe de alta parte, in raport cu cartea scrisa/tiparita are un dezavantaj, pentru ca el nu a prins perioada dinainte de '89 cand se citea foarte mult, imprumutam foarte multe carti de la biblioteca, cumparam carti. Generatiile dupa '90 nu au fost obisnuite, nu au fost educate, nu au avut aceasta deprindere, pe care noi am avut-o inainte de '89, de a citi.

 

            Traim intr-o lume a vitezei si a tehnologiei, putem vorbi de o terapie prin cultura, prin literatura?

            Teoretic, da. La nivelul de intentie exista, insa nu se poate spune daca s-a concretizat lucrul asta. Avem nevoie toti de o terapie prin cultura. Daca nu ma insel un filosof, Noica, daca imi aduc bine aminte spunea ca `fara cultura un popor nu are nici trecut, nu are nici prezent, nu are nici viitor` si putem vedea in jurul nostru popoarele din Uniunea Europeana, cat de avansate sunt, chiar si vecinii nostri, pana si bulgarii, maghiarii, sarbii, unde se situeaza la nivelul consumului de cultura si ma refer aici la mersul la teatru, la film, consumul de carte, concerte, spectacole, la noi este foarte mic. De exemplu, romanii au cheltuit in 2012 undeva la 5 euro pe an pentru consumul de carte, iarasi sunt niste procentaje destul de ingrijoratoare, comparativ cu ale vecinilor nostri, nu mai vorbim de industria cartii din Franta sau Anglia. Iarasi interesant este ca finlandezii sunt pe primul loc la consumul de cultura pe anul 2012, luand in calcul tot, consumul de carte, literatura, spectacole, teatru , film.

 

            Ce aduce nou libraria online book-land.ro pe langa alte site-uri de profil?

            In primul rand faptul ca noi avem la primul transport comanda gratuita, avem tot felul de incentives. In afara de asta venim cu tot felul de promotii, venim cu preturi bune. Mergem pe promotii, dar nu pe discounturi foarte mari cum fac concurentii nostri, care ajung sa vanda cartea cu un leu sau doi lei, facand promotie la promotie. Nu poti, pentru ca in felul asta nu ai sa reusesti niciodata sa cultivi omul spre lectura. Nu mergi numai pe cantitate, trenuie sa il faci pe om sa inteleaga ca si cartea si placerea lecturii are un pret, nu poate costa o carte cat un covrig, ca nu ai facut nimic, sa mergi numai pe ideea de reducere.

 

            Exista vreo carte care v-a marcat si pe care ati reciti-o?

            Pe anul 2012, da, sunt cateva carti. Am citit Spovedanie la Tanacu, cartea dupa care s-a facut si scenariul filmului lui Cristian Mungiu, o carte interesanta, ma asteptam la ceva mai mult de la aceasta carte, dar mi-a placut, iar filmul se pare ca este mai bun, dar este o carte pe care o citesti cu lejeritate, in maximum 3-4 zile o poti termina. Acasa, pe Campia Armaghedonului a Martei Petreu, o carte senzationala, o carte autobiografica, despre intrepatrundera unor destine in anii '40-'50, o carte de fictiune, dar care trateaza satul romanesc, ma duce si cu gandul un pic la Morometii. Ar mai fi si cartea lui Ovidiu Nimigean Radacina de bucsau, cartea lui Dan Lungu Sunt o baba comunista, iarasi o fresca a perioadei de dinainte de '89, pe care as asocia-o daca tot vorbim de carte si film, cu filmul Medalia de onoare, in care apare intr-o secventa fostul presedinte Ion Iliescu acordandu-i lui Victor Rebengiuc Medalia de onoare.

 

            Care sunt pasii dupa care va ghidati in cariera dumneavoastra din acest domeniu?

            Pe mine ma prinde bine, ma si pasioneaza domeniul dintotdeauna, avand formatie de filolog. M-a pasionat cultura, arta, literatura, facand o mica paranteza, noi in toate orasele din Caravana, vom avea foarte multe evenimente cu Palatul Copiilor din fiecare oras, cu scoli populare de arta, cu licee de muzica, vin pictori la noi in caravana si expun, vin sculptori si expun, vin copii care dau masura talentului lor la vioara, la flaut, la violoncel, la chiatara clasica, imbinam muzica cu poezia, pentru ca invitam si poeti care tin lectura publica in Caravana. Consider ca mi se potriveste si dorim sa ne ducem la bun sfarsit toate proiectele incepute si nu sunt putine. De asemenea pentru mine mai am si cateva proiecte literare personale cu diverse site-uri, am mai jurizat, anul trecut in toamna cateva concursuri de poezie, sper sa o fac si anul acesta. Ma implic cu foarte mult drag in orice fel de proiect pe zona culturala si literala.

 

            Ce proiecte pregatiti si ce planuri de viitor aveti in legatura cu proiectul Bookland?

            Dezvoltarea si implementarea proiectelor pe libraria online, foarte multe evenimente si foarte multi vizitatori pe care incercam sa ii aducem in Caravana pe unde poposim, continuarea proiectului cu CFR calatori, Povestea cartilor calatoare, tot felul de asocieri si parteneriate media si culturale, speram sa le ducem pe toate la bun sfarsit.

            Chiar ieri am avut o discutie cu cei de la Vreaubilet.ro pentru o colaborare si discutam de un parteneriat, care mie mi se pare senzational, speram sa il ducem la bun sfarsit pentru ca este unic in genul acesta de asociere, ne dorim ca la fiecare spectacol, pe care il vor avea de exemplu la Sala Palatului, unde vor fi trei patru mii de oameni sa oferim o carte. Adica omul cand isi cumpara un bilet sa primeasca si o carte, in general beletristica, pentru ca asta are ponderea cea mai mare.

             Revenind la Caravana, de data aceasta ne-am schimbat un pic strategia de comunicare, in sensul ca in loc de 40 de orase vom avea 20 de orase. Am selectat cu mare atentie orasele respective, sunt centre universitare, comerciale, e vorba de Arad, Oradea, Timisoara, Cluj, Sibiu, Baia Mare, Targu Mures, Brasov, Constanta, sunt orase cu potential mai mare decat orase gen Alexandria, Slatina, unde vanzarile noastre anul trecut au fost foarte mici. Vom sta tot 42 de sapatamani, intr-o  proportie mare  nu vom mai merge in malluri, vom merge in piatete, pasaje pietonale, parcuri pentru ca au un trafic mult mai bun si ne asteptam la un aflux mai mare de cititori si vizitatori.

Written by