In urma cu aproximativ doi ani citeam intr-un editorial o remarca asupra generatiei actuale de candidati sau ocupanti ai diverselor job-uri din piata care mi s-a parut interesanta. Autoarea spunea ca, datorita diverselor conditii de mediu si a nivelului de competitivitate crescut, ne confruntam cu o generatie in permanenta tranzitie, o generatie nomada mereu pregatita sa ocupe un loc mai bun.
Faimosul personaj care bantuie basmele contemporane in locul zmeilor si anume criza, a facut insa ca aceasta generatie sa se confrunte cu o serie de surprize: locuri de munca mai putine, remuneratii in continua scadere, presiune mult mai mare, cumul de sarcini sau dificultati in a accesa un post care sa fie potrivit pregatirii si asteptarilor candidatului. Se spune ca in astfel de situatii se separa bobul de neghina, insa experienta m-a invatat ca acum este un moment mai prielnic pentru neghina ca niciodata.
Din curiozitate pentru ce rezerva piata de HR in momentul actual sunt abonata la faimoasele newslettere, din care ocazional aleg anunturile cele mai interesante si aplic. Nu exagerez cu nimic cand spun ca as putea realiza un serial al situatiilor, propunerilor sau reactiilor penibile pe care acesti aparenti angajatori le-au avut de-a lungul timpului. Ele ma fac sa cred ca nu suntem o generatie gata sa-si ia lucrurile si sa plece, ci o generatie pregatita sa-si ia lumea-n cap si sa fuga.
Lucrurile bune merita impartasite asa ca voi relata top-trei experiente memorabile.
Locul 3
Pe locul trei voi clasa o agentie de PR dupa cum s-au prezentat ei, care cautau „Specialist PR”. ITM impune ca pentru a ocupa aceasta pozitie condidatul sa aiba un nivel minim de studii universitare absolvite.
Interviul a constat in cinci intrebari cheie extrem de simple chiar si pentru un student in primul an plus un text in care sa corectez greselile gramaticale. Chiar in timp ce ma minunam cat de scazut este standardul pentru care au conceput un TEST persoana care tinea interviul a tinut sa mentioneze ca initial au dorit sa se reformuleze textul insa li s-a parut ca e prea dificil pentru candidatii pe care i-au avut.
Nu am mai insistat sa aflu ce nivel au candidatii pe care ii aveau deja pentru ca ma concentram intens sa nu imi fac o cruce mica si sa spun cu voce tare „mare Ti-e gradina Doamne…”. Cand la finalul acestui complex examen mi s-au expus conditiile suplimentare (doua saptamani de practica care – in caz de selectie – vor fi urmate de un contract de angajare care ma obliga sa raman angajata un an de zile), nu m-am mai putut abtine si am izbucnit in ras.
Am incercat sa explic cat mai politicos ca un angajator nu ar trebui sa forteze un angajat sa ramana printr-un contract, care nici nu sunt convinsa ca e legal, ci prin MOTIVARE si m-am scuzat elegant ramanand sa ne auzim cand voi fi eu mai libera. Episodul insa va ramane mult timp in mintea mea ca fiind nepotrivit pentru planurile mele si rusinos pentru angajatorii respectivi.
Locul 2
Pe locul doi voi pune o experienta care s-a impus din start ca una incomoda. Este vorba de un interviu la o companie de impresariat artistic si organizare de evenimente pentru un post de „Asistent PR”.
In locul testului anterior a existat un chestionar care dupa nume, prenume, data nasterii avea urmatoarele doua intrebari:
- Ai prieten/iubit/sot?
- Daca da, e gelos?!
Din nou am fixat steluta din varful bradului de langa mine (era in apropierea Craciunului) si ma concentram sa nu scap o cruce si mimica aferenta.
Daca va intrebati care era rostul intrebarilor ei bine a venit imediat dupa in prezentarea postului: „vrem o fata care sa nu se sfiasca sa se imbrace cat mai provocator si sa…socializeze cu oamenii de la evenimentele noastre, in special cu jurnalistii”. Iar cand am intrebat care e partea de PR din acest job mi s-a raspuns ca evident voi face si ce face un PR in mod normal: mail-uri, comunicate, articole, dar ma voi ocupa mai mult de evenimente. Asadar, daca mai devreme am fost luata de proasta acum eram hostessa in toata puterea cuvantului si inca una usuratica.
Am plecat zambind si intrebandu-ma daca nu era mai usor sa faca conferinta pe YM pentru acest gen de interviuri, pentru ca amatoarele de video chat clar ar fi fost potrivite pentru acest post.
Locul 1
Detasat si fara nici un dubiu este cel mai recent job la care am aplicat de amuzament, datorita descrierii superficiale si extrem de vagi: Speaker motivational.
Ca rezultat al aplicarii mele am primit un e-mail care spune ca CV-ul meu a fost analizat cu atentie si ca am fost selectata pentru a ocupa acest post DACA sunt dispusa sa urmez niste cursuri de formare ca speaker sau consilier motivational a caror valoare era in jurul sumei de 80-100 de Euro. Plata se face evident anticipat, iar la finalul trainingurilor voi da un examen pe care daca il trec ma vor angaja.
Am raspuns ca mi se pare mult prea vag si ca intrevad un MLM mediocru in aceasta schema de cursuri fara nici o trimitere la formatori sau la metodologia/ autorizatiile/ licentele in baza carora se tin si… mi s-a raspuns.
Voi include cu citat doar cateva fragmente din acest mail care au starnit amuzamentul meu si a tuturor celor care au reusit sa il mai parcurga integral:
„Scopul nostru declarat si pentru care muncim , este acela de a creea o generatie de tineri cu mentalitate pozitiva , care sa aibe incredere in visele si in fortele proprii , care sa stie sa aprecieze cu adevarat , valorile reale si nu catchiul.
Chear proiectul pentru care , in situatia fericita in care vom ajunge sa lucram impreuna ,pe care noi il vom implementa incepand din luna februarie este elaborat in acest sens.”
“De aceea credem ca lipsa dv de interes pentru pregatirea speciala , si modul de gandire prin care dv fara sa cunoasteti ce anume contine acest curs , spuneti ca ati ajuns la nivelul prin care nu ati mai avea nimic de invatat din acesta , este un mod de gandire , care cut respectul , cu toate ca noi credem ca din ce reiese din CV ul dumevoastra si noi poate ca am avea destul de invatat de la dv , este totusi unul oarecum limitat.”
„Desemeni va informam faptul ca in romania nu exista legislatie care sa ne oblige la obtinerea unor autorizatii speciale , pentru desfasurarea unor cursuri de pregatire de SPEAKERI si Consilieri Motivationali.
Deasemeni va mai informam ca in romania pana in momentul de fata nu exista in mod oficial recunoscuta meseria de SPAKER si CONSILIER MOTIVATIONAL (…)”
“In ideea in care ceea ce noi promovam este exact , lupta impotriva regimului care incearca distrugerea sistemului educational ROMANESC ,nu ne facem probleme ca nu vom atrage atentia autoritatilor ROMANESTI, pentru ca ceea ce noi urmeaza sa facem este sa scoatem la lumina exact acele capacitati si valori care sa elimine din sistemul de stat non valorile si mediocritatea , ori exact acest lucru este ceea ce va creea un conflict deschis intre noi si autoritatile mediocre si sub mediocre ale acestui stat.”
Nu cred ca mai are rost sa comentez de ce acest mail ocupa locul intai in topul celor mai rusinoase lucruri redactate vreodata de cineva cu aspiratii de angajator sau de ce inca ma gandesc sa il propun celor care ocupa locul trei ca material pentru testele lor. Cert este ca stiu cateva scoli primare pe al caror perete il pot inrama astfel incat copiii sa stie de mici ca e loc pentru toti de-o parte sau alta a gardului…
Concluzia acetui top ramane, asadar, ca “mare Ti-e gradina Doamne, dar mai sar si multi gardul”, iar leacul nu va fi niciodata un gard mai inalt ci caini de paza mai buni.
