… la poalele Muntilor Poiana Rusca. Aici timpul pare sa fi stat in loc. Suntem in anul 2013, la 10 km de orasul Hateg din judetul Hunedoara, si in fata noastra sta un lacas de cult ale carui ziduri iti pot povesti ce s-a intamplat in ultimii doua mii de ani in valea cu acelasi nume, Densus.
Momentul ctitoririi este subiectul unor discutii controversate. Unii oameni de stiinta considera Biserica din Densus ca fiind prima biserica paleocrestina de pe teritoriul Daciei, ridicata in perioada imediat urmatoare ocupatiei Imperiului Roman (secolul IV e.n.) pe ruinele mausoleului generalului roman Longinus Maximus. Altii plaseaza perioada constructiei acesteia in secolele XIII – XIV (e.n.).
Indiferent care ar fi taina acestui monument, ce face parte din patrimoniul UNESCO, constructia impresioneaza prin aspectul compact, chiar brutal, neslefuit si neobisnuit pentru un lacas de cult al zilelor noastre. Arhitectura este insa una reusita, daca luam in calcul faptul ca la constructia bisericii s-au folosit atat pietre de rau cat si coloane, blocuri si lespezi mari de piatra din calcar si marmura aduse de la 12 km departare, din zidurile capitalei provinciei romane Dacia – cetatea Ulpia Traiana Sarmisegetuza.
In ciuda aceastei forme, pretioasa piatra neslefuita, iti inspira siguranta, putere si respect atat pentru cei care au construit aceasta poarta catre infinit cat si pentru cei care au trudit alaturi de Mesterul Zugrav Stefan la jumatatea secolului al XV-lea la realizarea picturii interioare ce poate fi vazuta si astazi.
Si-au lasat amprenta asupra Bisericii Densus si popoarele cotropitoare. Paganii au „scos” ochii tuturor Sfintilor pictati pe peretii interiori.
Desi a suportat multiple transformari dea lungul celor aproape doua milenii de existenta, Biserica Densus este cea mai veche biserica romaneasca in care, si astazi, au loc slujbe religioase dupa randuiala Bisericii Crestin Ortodoxe.
Personalitati
Notorietatea acestor meleaguri peste timp si-a pus amprenta si asupra numelui de familie al fratilor Nicolae (1846-1911) si Aron Pop (1837-1900), doua mari personalitati din partea locului. Cel din urma, ajuns la gimnaziul din Blaj, a primit numele Densusianu pentru a fi mai usor deosebit de ceilalti elevi care purtau numele de Pop. Mai tarziu si Nicolae si-a insustit acelasi nume.
Nicolae Densisianu a fost un jurist si istoric, membru corespondent al Academiei Romane si a ramas cunoscut prin impresionanta sa lucrare Dacia Preistorica. Profesorul de literatura Aron Densusianu, folclorist roman, istoric literar si poet, a fost membru al Academiei Romane. Fiul sau Ovid Densusianu (1873-1938), filolog cu merite deosebite in dezvoltarea limbii romane, a devenit membru al aceleiasi prestigioase institutii incepand cu anul 1918.
