Castelul Karolyi se afla situat in orasul Carei, din judetul Satu Mare, iar constructia sa a starnit numeroase controverse in randul nobilimii, care la vremea constructiei sale era impotriva finalizarii acesteia, fiind nevoie ca insusi regele Matei Corvin sa intervina pentru a aplana conflictul iscat. Legendele care s-au tesut in jurul sau, care dainuie si astazi, dar si pasajele secrete descoperite aici, fac din Castelul Karolyi un loc misterios si romantic.
Castelul a fost construit de catre familia Karolyi, cea care a dat si numele castelului, pe locul in care, la sfarsitul secolului al XV-lea, se afla o veche cetate. Inca de la inceputul constructiei sale, nobilimea vremii l-a considerat o amenintare, cerand in repetate randuri regelui demolarea sa. Acesta insa nu a fost demolat, deoarece din pricina amenintarii otomane, el este transformat intr-o cetate inconjurata de un zid de fortificatie, cu patru bastioane si nise de tragere pentru turnuri, dotari cu care va face fata cu succes asediilor otomane.
Din cauza faptului ca Alexandru Karolyi se alatura rascoalei conduse de Francisc Rakoczi al II-lea, trupele germane vor ataca cetatea celui care li se impotrivea. Fortificatia va rezista asediului, in anul 1708, fiind nevoie de lucrari de refacere pentru partile distruse. In acest an Francisc Rakoczi al II-lea va sta aici timp de aproape o luna, vizita sa fiind un moment memorabil pentru istoria familiei Karolyi. Se spune ca incaperea in care a locuit acesta a ramas, la cererea familiei Karolyi, un important punct de reper pentru transformarile ulterioare ale castelului, nefiind atinsa pana la inceputul secolului XX.
Pornind de la numele faimosului conducator, Francisc Rakoczi, au aparut nenumarate legende asociate personalitatii sale, una dintre ele fiind cunoscuta sub denumirea de „pivnita lui Rakoczi”. Se spune ca aceasta pivnita a fost construita de curuti (din maghiara kuruc, care insemna haiduc) , care se ascundeau in ea si folosindu-se de tunelele secrete sapate la 10 metri adancime, surprindeau dusmanii in cele mai neasteptate locuri. Austriecii vazand ca pierd teren in fata acestora, se vad nevoiti sa apeleze la un siretlic pentru a afla avantajul curutilor. Astfel, trimit un ofiter foarte chipes la familia Rakoczi, pentru a obtine informatii de la Vilma, fiica lui Rakoczi. Vilma se indragosteste de tanarul ofiter si divulga tot secretul tatalui sau, precizand cand si pe unde anume se ascundea acesta pentru a intra in castel si pentru a-si vizita familia. Aceasta, dandu-si seama de greseala facuta si plina de remuscari, marturiseste tatalui sau faptul ca a divulgat secretul, iar Rakoczi reuseste in ultimul moment sa se strecoare in pivnita si apoi prin tunelurile secrete si sa fuga. Rakoczi este urmarit incontinuu de soldatii austrieci, ceea ce nu il poate face sa uite de tradarea fiicei lui, pe care o blesteama sa nu se poata pieptana si spala decat o data pe an, pana in momentul in care cineva va rupe blestemul. Totodata, o blesteama sa nu se marite pana nu va reusi sa isi coasa singura vesmantul de mireasa. Insa numai sapte puncte poate face pe an, iar la fiecare punct acul sa ii intepe degetul si numai cand va fi gata vesmantul, blestemul se va rupe.
O alta legenda spune ca Rakoczi si-ar fi potcovit caii invers pentru a-si pierde urma si pentru a-si induce in eroare dusmanii, cu privire la locurile si directia in care se deplasa. Astfel, Rakoczi a reusit sa conduca din interiorul pivnitei, lupta de eliberare mult timp, fara sa fie prins. Pentru a rezista in pivnita, au fost sapate doua fantani adanci de unde sa isi poata lua apa pentru el si calul sau, iesind afara din ascunzatoare doar sub adapostul noptii, pentru a pune capcane, care sa opreasaca inaintarea dusmanilor in tunel.
Odata cu stingerea conflictelor de ordin militar, castelul va capata o functie rezidentiala. Cel care se va ocupa de acest aspect va fi Karolyi Antal, in anul 1792, dupa planurile lui Jozef Bitthauser, care va demola bastioanele, iar cetatea va fi transformata intr-un castel in stil baroc. In aceasta perioada, castelul va fi vizitat de catre printul Josef de Habsburg, iar in anul 1884, printul Rudolf de Habsburg va petrece doua zile la Carei, alaturi de sotia sa.
Aspectul actual al castelului dateaza din anii 1894-1896, cand Stefan Karolyi, urmand planurile arhitectului Arthur Meinig va transforma castelul intr-un edificiu in sttil eclectic, asemanator cu celebrele castele renascentiste de pe Valea Loirei, din Franta.
Dupa moartea lui Stefan Karolyi in anul 1907, membrii familiei nu vor mai locui aici. Pe seama evenimentelor de la sfarsitul anului 1918, multe dintre elementele de mobilier si obiecte de valoare din interiorul castelului au disparut. In perioada interbelica, o parte din obiectele de valoare ramase in castel, in special tablouri, vor fi inapoiate familiei Karolyi. Tot in aceasta perioada o parte din castel este transformata in sanatoriu, iar cealalata parte in cazino. In timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, aici va functiona o scoala militara si apoi un spital militar.
Surse: www.e-castellum.eu
