1. Este situata pe un varf abrupt, la intrarea in Cheile Argesului, la aproximativ 4 kilometri distanta de barajul Vidraru, in varful muntelui Cetatuia.
2. Accesul catre Cetatea Poenari se face urcand cele 1480 de trepte din beton, care serpuiesc printr-o padure de fag.
3. Cetatea Poenari a fost pentru prima oara mentionata intr-un document emis de catre Ludovic al V-lea, in care regele ungurilor le cerea sibienilor sa repare zidurile cetatii in vederea folosirii acesteia ca punct de rezistenta impotriva otomanilor.
4. Cetatea are o forma alungita, numarand cinci turnuri, patru rotunde si unul prismatic, cu ziduri 2-3 metri grosime.
5. O buna parte din portiunea de nord a zidului s-a prabusit odata cu stanca pe care se sprijinea, la cutremurul din anul 1915. Cetatea a fost ridicata chiar pe stanca, folosindu-se barne de stejar pentru coeziune si nivelare, astfel incat din cauza pantei abrupte, la exterior inaltimea lor este mult mai mare.
6. Cetatea Poenari a fost ultimul refugiu al domnitorului Vlad Tepes, inainte de a pleca in Transilvania. Aceasta fortificatia a avut un rol foarte important, contribuind la intarzierea pentru a cel putin sapte decenii a inaintarii armatelor otomane catre sudul si centrul Europei.
7. Popularitatea sa in strainatate se datoreaza in principal asocierii cu imaginea lui Dracula, dar si a legendelor care vorbesc despre cetate ca unul dintre cele mai bantuite locuri din lume.
8. Una dintre legende nascute aici se leaga de cea de a doua etapa a ridicarii fortificatiei, prima etapa fiindu-i atribuita lui Negru Voda. Se spune ca dorind sa razbune moartea fratelui sau Mircea, Vlad Tepes, a adunat toti targovistenii vinovati la poalele muntelui pe care se inalta astazi cetatea si dupa ce a tras cativa in teapa, le-a poruncit celorlati sa se apuce de construit. Potrivit cronicarilor vremii cetatea a fost construita in totalitate in numai sase luni. Letopisetul cantacuzinesc relateaza urmatoarea istorisire: „Cand a fost ziua de Paste, aflandu-se toti orasenii la ospete, iar cei tineri la hore, asa fara veste i-a inconjurat, iar pe cei varstnici i-a tras in teapa de a ocolit tot orasul cu ei, iar pe cei tineri cu nevestele lor, asa impodobiti cum erau, pe toti i-au dus la Poenari, de au lucrat la cetate pana s-au spart hainele pe dansii”.
9. O alta legenda legata de Cetatea Poenari o are ca protagonista pe sotia domnitorului. Se spune ca aceasta stiind ca turcii erau foarte aproape si preferand sa moara decat sa cada in mainile lor, s-ar fi aruncat in prapastie. Trupul i s-a izbit de stancile aflate in apropierea raului, la poalele muntelui, iar locul unde a cazut s-a inrosit de la sangele ei si astfel raul a fost denumit Raul Doamnei.
10. Potrivit unei alte legende legata de acest loc, pe cand era urmarit de ostile otomane in anul 1462, Vlad Tepes ar fi cautat refugiu in interiorul zidurilor Cetatii Poenari. Se pare ca turcii ar fi daramat zidurile cetatii, iar Vlad Tepes si insotitorii sai au trebuit sa fuga catre satul Arefu. Aici, cu ajutorul a sapte frati fierari care le-au pus invers potcoavele cailor, au reusit sa-si piarda urma in fata vigilentilor urmaritori.
