Cu cat trec anii, parca se lungeste timpul, asemenea unei umbre in amurg. Intr-o zi intunericul va inghiti umbra cu totul.
Padurea norvegiana scrisa de scriitorul japonez Haruki Murakami este un roman vandut in patru milioane de exemplare numai in Japonia si care are toate ingredientele unui bestseller “Subtil, fermecator si profund “ dupa cum afirma Publisher Weekly.
Romanul a fost scris in anul 1987 si reprezinta un roman confesiune al carui leitmotiv este melodia Norvegian Wood a formatiei Beatles, melodie care da si titlul roamnului si care il insoteste pe Toru Watanabe, personajul principal, pe tot parcursul desfasurarii actiunii.
Intocmai ca la Proust un factor extrinsec, melodia in romanul lui Murakami, produce rememorarea evenimentelor petrecute cu 18 ani in urma, in studentia personajului care construiesc firul narativ al povestii.
Cartea incepe in momentul in care Toru Watanabe se afla intr-un avion care urmeaza sa aterizeze in Germania, cand pe fundal se aude melodia formatiei Betleas, Norvegian Wood, moment care declanseaza in mintea personajului un proces de rememorare a unor evenimente dureroase, chiar tragice, petrecute cu ani in urma. Urmeaza rememorarea evenimentelor sub forma confesiunii si a discursului critic in ordinea desfasurarii lor: sinuciderea celui mai bun prieten al sau, Kizuki, care il marcheaza profund, prietenia dintre el si Naoko, iubita lui Kizuki, care se transforma in timp in iubire, depresia lui Naoko si internarea acesteia intr-un sanatoriu, oscilarea lui Watanabe intre iubirea pentru fragila Naoko si Midori, tanara dezinvolta pe care o cunoaste la facultate si in final sinuciderea lui Naoko. Toate acestea ii induc lui Watanabe o stare de confuzie puternica, de regrete si de ratacire “ Nici adevarul, nici sinceritatea, nici forta, nici blandetea, nimic, absolut nimic nu poate atenua durerea, tot ce ne ramane de facut este sa luam lucrurile pana la capat si sa incercam sa invatam ceva, chiar daca stim ca ceea ce invatam nu ne va fi de niciun folos”.
Toata actiunea se petrece pe fondul atmosferii social-politice a anilor '60, timp in care Watanabe urmeaza un drum in care va fi nevoit sa se descopere pe sine si sa-si formeze o lume a sa, interioara.
Padurea norvegiana poate fi considerat un roman in care dragoastea si viata se impletesc cu moartea “ Moartea nu se afla la polul opus al vietii, ea face parte din viata.”. Murakami isi inzestreaja personajele cu idei despre viata si moarte a caror singura legatura dintre ele poate sa fie ori nebunia, ori firescul. Personajele sunt construite din umbre, cu fragilitati psihice si personalitati tragice, in care este exacerbata sensibilitatea, ce da impresia cititorului ca este foarte aproape de personaje, ca ele traiesc chiar langa el, fiind martor la toate framantarile si alegerile lor.
Totodata cartile lui Haruki Murakami sunt un foarte bun ghid pentru cititori, oferind detalii precise despre locurile unde se petrece actiunea, fiind un fin observator al detaliului.
Padurea Norvegiana a fost ecranizata in 2010 de regizorul Tran Anh Hung, iar coloana sonora a filmului a fost realizata de Jonny Greenwood. Filmul a fost selectat pentru Festivalurile de Film de la Cannes, Toronto si Dubai.
