J.D. Salinger a fost un scriitor american devenit cunoscut datorita romanului “De veghe in lanul de secara” publicat in anul 1951. Inainte de a publica “De veghe in lanul de secara” Salinger scria povestiri scurte publicate in revista Story si mai tarziu in New Yorker.
Atunci cand a fost publicata “De veghe in lanul de secara” a provocat controverse datorita limbajului vulgar si temelor dezvoltate in carte: sex, alcool, anxietatea adolescentului american, si teribilism. Cartea a devenit instant un punct de referinta pentru adolescentii revoltati. Salinger nu a fost deloc incantat de succesul imediat al cartii din acest motiv renuntand la scris pentru o perioada.
Cartea este scrisa la persoana intai, personajul central ne povesteste intamplarile sale pe parcursul a cateva zile din decembrie 1949. Holden Caulfield este un adolescent de 17 ani care uraste prefacatoria, nu intelege prea bine modul fals in care actioneaza societatea si este inca puternic afectat de moartea fratelui sau. Salinger a recunoscut intr-un interviu ca romanul este “oarecum autobiografic”.
Holden este creionat ca un adolescent dificil care a fost exmatriculat din mai multe scoli. Insa problema sa nu este una de intelect, personajul adorand sa citeasca si descurcandu-se de minune la engleza ci mai degraba o incapacitate de a intelege mecanismele societatii, de a trai ca toti ceilalti in aceasta. El este un personaj care refuza sa respecte orice regula a societatii care lui i se pare fara rost.
Desi la prima vedere Holden poate da impresia unui adolescent teribilist si atat, personajul este capabil de o analiza profunda atat asupra sa cat si a interlocutorilor sai.
“De veghe in lanul de secara” pare un manifest a lui Salinger pentru toate reguliele impuse ale societatii, toate prefacatoriile si codurile nescrise. Insa sentimentul de alienare a lui Holden care la un momendat spune ca si-ar dori sa fie surdomut ca sa nu mai fie nevoit sa vorbeasca cu nimeni este contrabalansat de capacitatea lucida de a-si dat seama ce e cu adevarat important si de intelepciunea pe care o afiseaza in momente importante pentru ca vorba aceea “ adica de unde sa stii ce o sa faci pana n-o faci? Raspunsul e simplu: nu stii”.
