Despre ce a scris Radu Paraschivescu in volumul numit mai sus? Despre “limba romana cu fixativ”, “cocoloase lexicale”, “detergent verbal”, “emisii vide”, “inertie frazeologica” si “conserva verbala”, adica despre cliseu.
Intr-o carte descoperita relativ tarziu fata de disperarea cauzata de “mestecatul” cuvintelor in discursurile publice, am gasit un adevarat refugiu la “metaforistica de doi bani” cu care isi umplu gura prezentatorii tv, comentatorii sportivi, sportivii – in special fotbalistii – si cu care ziarele mazgalesc paginile.
Ridiculizant prin exprimare, umilitor prin logica si dureros de umoristic, Radu Paraschivescu urmareste cliseele pe bulevard si le trage pantalonii jos.
Fie ca “viata merge inainte”, “speranta moare ultima”, “fotbalul se joaca pe goluri” sau “jocul greseala asteapta”, scriitorul nu arata mila fata de ipocrizia si libidinosenia lemnoase care, odata evidentiate si dovedite, evoca adevarata atitudine a limbii romane cliseizate: o dama bine cu machiaj de prostituata.
Pentru Radu Paraschivescu, cliseul este “un rudiment de exprimare al carui patron este Sfanta Gargara” si utilizatorul sau – “o simpla rasnita de vorbe”.
De exasperant de multe ori am auzit expresii batatorite din care tasnesc aschii mai ceva ca schijele intr-un razboi, dar care au un efect pervers asupra psihicului si perceptiei asupra realitatii; atunci cand habar nu are ce trebuie sa zica sau daca sa spuna ceva, prezentatorul tv/cronicarul sportiv/sportivul etc. isi intra in rolul de “tortionar al limbii romane”. Aceeasi situatie si in presa scrisa.
Dar “schingiuirea si supliciul limbii” nu se opresc aici; utilizarea cliseelor in limba romana este ca si cum “ mananci icre negre cu lingura sau asortezi cravata la trening”.
Idei care isca zambete, fraze care starnesc rasete si randuri care provoaca efective hohote de ras. Scriitura lui Radu Paraschivescu este persiflanta si coerenta, denigratoare si lejera, reconfortanta si taioasa.
Aparuta la editura Humanitas in 2009, in colectia “Rasul Lumii”, cartea “Dintre sute de clisee – Aschii dintr-o limba tare” prezinta, pentru cei care inca nu au creierul spalat, nocivul cliseului – o “boala cu transmitere textuala”.
