Pe 17 iunie se implinesc 87 de ani de la moartea lui Anghel Saligny, unul dintre pionerii mondiali in proiectarea si construirea podurilor cu structura metalica si silozurilor din beton armat.
Anghel Saligny, nascut pe data de 19 aprilie 1854 in comuna Serbanesti, judetul Tecuci (actualmente judetul Galati) a fost unul dintre cei mai importanti ingineri constructori, realizator de multiple inventii si care a oferit solutii unice pentru proiectarea si construirea cheiurilor portuare, podurilor si a docurilor.
Primele clase de scoala le-a urmat la pensionul din Focsani, pension care fusese infiintat de tatal sau, Alfred Saligny, profesor alsacian care se stabilise in Romania. Clasele de liceu le urmeaza in Germania, la Potsdam. Cursurile universitare le urmeaza la Universitatea din Berlin, urmand sa se dedice Studiilor Ingineresti la Scoala Tehnica Superioara din Caharlottenburg. In timpul vietii a fost Membru Fondator si Presedinte al Societatii Politehnice din Bucuresti, Ministru al Lucrarilor Publice si membru al Academiei Romane. Acesta se stinge din viata la 17 iunie 1925, in Bucuresti.
Intre anii 1881 si 1882, Anghel Saligny proiecteaza primele linii ferate intre Adjud si Targu Ocna, primele poduri combinate de cale ferata si sosea din Romania si construieste pentru prima data in lume silozuri de beton armat, care puteau cuprinde o cantitate de peste 25000 de tone de cereale, in Galati si Braila in 1888 si 1889. In perioada 1889 si 1909 conduce lucrarile de constructie ale portului Constanta, folosind pentru prima oara in Romania pilotii si radierele din beton armat in constructiile portuare.
Cea mai importanta lucrare a sa o reprezinta podul peste Dunare de la Cernavoda. Acesta a fost proiectat in 1888 si construit apoi in perioada 1890 si 1895. La acea vreme Podul de la Cernavoda era considerat cel mai lung pod din Europa si unul dintre cele mai importante poduri metalice din lume cu deschidere catre mare. Solutiile unice aduse de catre Anghel Saligny in constructia podului au fost: folosirea otelului moale in locul fierului, ceea ce a dat o durabilitate si o rezistenta mare in timp, si sistemul inovator de grinzi cu console in suprastructura podului. Constructiainitiala a suferit modificari prin desfiintarea in anul 1969 a viaductului peste Balta Iezerului.
Anghel Saligny ramane unul dintre cei mai importanti ingineri constructori ai tuturor timpurilor prin lucrarile impresionante, care au castigatbatalia cu timpul, fiind si astazi utilizate datorita rezistentei lor.
