Scoala, dupa cum bine stim este institutia care pregateste, educa tanarul membru al societatii in vederea socializarii lui. Scoala este cea care deschide ochii omului catre universul cunoasterii, lumii in care traieste. Ea are si rolul de a-i dezvolta aptitudinile si a-i crea parghii motivationale in activitatile sale din societate. Totodata ea il educa pe tanar formandu-i buna conduita in relatiile cu lumea inconjuratoare: mediu, alte grupuri de oameni, responsabilitati, obligatii si drepturi in societate.
Crescuta si educata in cultul muncii, am crezut intotdeauna ca succesul are in spate munca asidua , nopti nedormite, o viata de lupta cu propriile slabiciuni si propriile limite . In toata literatura beletristica eroii de success trec prin mari incercari, se lupta cu sisteme, cred cu pasiune in anumite idei. Am crescut si eu in aceeasi nota alergand toata viata intr-o competitie catre visele mele. Cu timpul mi-am dat seama ca visele mele sunt adevarata avere si ca viata este doar un drum in evolutia personala.
De la mama mea am invatat ca scoala este un privilegiu. Ducand o viata grea intr-un satuc de la sudul Moldovei si avand toate grijile familiei pe umerii ei de copil, mama si-a dorit mereu sa invete, cumparand carti in loc de bomboane si luptandu-se cu insistentile bunicii de a lasa scoala. Nu a lasat nimic sa ii stea in cale, si dupa multi ani de munca a ajus la Chisinau la Facultatea de Pedagogie ca mai apoi sa devina Director Metodist pe toate gradinitele din R. Moldova.
Uite cum, dupa 40 ani situatia este aceeasi in unele familii cu o stare financiara precara. Dar, dupa parerea mea aici se naste ambitia si dorinta de a deveni mare, mama mea este un exemplu perfect pentru a demonstra ca nu conteaza starea financiara, daca iti doresti ceva, bogatia intelectuala valoreaza cel mai mult.
Conform studiului “Masurarea saraciei in randul copiilor in tarile dezvoltate”, pentru care a fost analizata situatia din 35 de tari din Uniunea Europeana si din Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, UNICEF a identificat cel mai mare procentaj al copiilor saraci-25,5% in Romania, saracia fiind una dintre cauzele abandonului scolar marit. De asemenea, studiul indica si o rata de privare a copiilor de produse considerate de baza in tarile dezvoltate, asa cum ar fi trei mese pe zi, carti, doua perechi de pantofi sau bani pentru excursii cu scoala. 72,6% dintre copiii din Romania nu au doua sau mai multe dintre aceste produse.
Unui copil provenit dintr-o familie cu o stare materiala buna i se ofera toate conditiile pentru o educatie la un nivel ridicat: calculator, o biblioteca personala adecvata, posibilitatea de a participa la activitati estra-scolare etc. Pentru copiii proveniti din familiile sarace, lucrurile acestea ar putea fi cea mai frumoasa oportunitate oferita pentru dezvoltarea lor intelectuala.
Urmarim adesea la televizor si vedem ca sunt copii care nu beneficiaza de electricitate in casele lor, dar isi fac sarguinciosi temele la lumanare. In timp ce unii copii din familiile bogate se joaca pe calculator si inventeaza scuze parintilor ce muncesc pentru a le crea o viata fara griji.
Pentru ca sunt obisnuiti cu un regim in care trebuie sa execute cerintele parintilor, copiii cu o stare materiala precara, trateaza sarcinile date de profesor cu seriozitate, ajungand olimpici la materiile preferate. Oamenii tind sa aprecieze mai mult ceva atunci cand le lipseste, de aceea sunt copii ce provin din familiile sarace ce iubesc cartea si ar aprecia mai mult privilejul de a avea un calculator sau de a putea avea accesul la o biblioteca publica in satele lor.
Cel mai important rol in acest caz il joaca parintii, netinand cont de starea materiala a familiei, parintii ar trebui sa sustina copiii in procesul lor de invatare pentru ca viitorul este in mainile noii generatii. Sarac sau bogat fiecare are dreptul la educatie.
