Cartea reprezinta o invitatie prietenoasa in antecamera capitalului invizibil (neimpozabil) unde discutiile de cele mai multe ori se poarta sub semnul secretului si sub zodia cauzei unice.
Autorul Cristian George Buzan deschide prin cartea “Paradisurile fiscale si centrele financiare offshore in contextul economiei mondiale” calea catre un exercitiu teoretic veritabil ce-si doreste demitizarea notiunii populare de “paradis fiscal” si inlocuirea sa semantica cu un inteles cat mai exact economico-financiar. In general asteptarile noastre ar fi o suma considerabila de state insulare, marioneta ce favorizeaza economico-financiar anumite companii transnationale. Dar exista si state precum Estonia, Cipru, Olanda care sunt si ele considerate paradisuri fiscale. Exita mai multe definitii ale acestei notiuni din prisma diverselor perspective ne vom rezuma la doua care isi concentreaza atentia si intentia, astfel avem o definitie din prisma statului (un paradis fiscal este “un stat, un teritoriu cu o fiscalitate elastica, impozitare relativa aproape de zero pentru nerezidenti” p. 2 ) si o definitie din perspectiva intitutiilor economico-financiare precum Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare in Europa sunt “state care dezvolta deliberat o legislatie menita sa atraga capitalurile financiare internationale” p.4 .
Intre notiunea de PF (paradis fiscal) si notiune de CFO (centru financiar offshore) nu exista o delimitare teoretica vizibila, cele doua concepte se aseamana foarte mult cu dreptele din matematica care se confunda dar totusi exista in mod individual. Sunt multe caracteristici importante ale PF-urilor, ne vom rezuma a enumera cele mai generale “ 1) asezare geografica 2) buna infrastructura (inclusiv financiar-bancara si de telecomunicatii) 3)stabilitate sociala, politica si financiara 4) fiscalitate redusa 5) o buna guvernare incluzand politici flexibile si adaptabile la schimbari “ p.27 . Important in acest context teoretic si practic este relevanta si incidenta PF-urilor cat si CFO-urilor in contextul global al crizei mondiale. Trebuie sa analizam cu atentie urmatorul citat “Agentii economici pot cu usurinta defini si redefini cui si unde se fac platile internationale, moneda de plata, bancile implicate. Din aceste negocieri statele au acceptat sa renunte la o parte din suveranitatea lor fie asupra unor portiuni din teritoriul lor fie asupra unor subiecti de drept “ p.36. Acesta este sorgintea “zonelor libere” sau mai bine spus a navelor sub pavilioane de complezenta astfel statele ajung sa comercializezee suveranitate cu efecte bine cunoscute (coruptie, spalare de bani). Autorul demostreaza efectul exponential si subsidiar al paradisurilor fiscale in contextul crizei mondiale actuale si concluzioneaza “pe baza studiilor empirice, am ajuns la concluzia ca, desi acestea joaca un rol semnificativ in derularea crizelor financiare, mai ales prin intermediul factorului speculativ si lipsa de transparenta a informatiilor financiare” p. 197. De retinut ar fi si faptul ca o calitate a democratiei (stabilitate sociale si institutionala) creste capabilitatea unui stat de a se trtansforma intr-un PF sau CFO.
Secretul bancar si opacitatea in privinta transferurilor de capital si a altor activitati financiare sunt cauze secundare si considerabile ale crizei actuale. Solutia ar fi poate desecretizarea, urmata de demistificare si impozitare corecta dar cine se mai preocupa de valori precum corectitudinea intr-o antecamera a capitalului ?!
