Suzanne Collins in “Jocurile Foamei”(cartea I) creaza o constelatie a tot ce este necunoscut si ascuns in fiecare din noi. Este o expresie a unui tumult nemarturisibil.
“Jocurile foamei” reprezinta bolta acestei constelatii.
Romanul descrie o lume desarta cu un suflet autarhic, parca am putea mirosi “praful de stele” ce prinde forma zgurii. Destinul acestei lumi debuteaza fatidic, o forma de dictatura conduce cele 12 districte (al 13-lea fusese ras de pe fata pamantului in urma unei revolte), repartizate in fuctie de specificul zonei (pescuit,carbune,agricultura etc.), insuficienta materiala dublata de o rancezire a naturii umane, sensibila la vremuri grele si caderi in pacat. Atmosfera este de un cenusiu in topire.
Nu ne aflam chiar in cosmarul lui Orwell, dar alunecam abisal spre un univers aflat in descompunere care ajuta oamenii sa se alieze cu nefericirea lor. In centrul acestui ciclop obtuz, personajul principal, o fetita, pe numele ei, Katniss Everdeen, ne marturiseste prin caracterul ei (altruist,curajos,liber) “umanul”, descoperind un “uman” intrat in uitare sau in alterare la aproape toate personajele. Intregul ei constrast este non-umanul. Actiunea abunda in dense simtaminte, ”jocul” este la limita imaginabilului ,,un sine ermetic se descopera in modul cel mai sublim cu putinta. Descrierile si naratiunea din preajma “Jocurilor” pietrifica ,”transforma in stanca” pe oricine indrazneste sa priveasca inapoi, spre sine…
Dialogul dintre cei doi care “onoreaza” tributurile (Peeta si Katniss) Districtului 12 demonstreaza ca si sublimul are un ludic al lui:
“-Nu stiu cum sa ti spun, cu exactitate. Doar ca… vreau sa mor fiind eu insumi. Crezi ca are sens?
Clatin din cap. Cum ar putea sa moara fiind altcineva?
-Nu vreau sa-i las sa ma schimbe cand o sa fiu acolo. Sa ma transforme intr-un soi de monstru, in ceea ce nu sunt.” 122
Nu ne ramane decat sa ne intrebam “noi ce devenim pagina cu pagina ?”.
Participa la concursul nostru si poti castiga romanul "Jocurile foamei". Afla ce trebuie sa faci aici!
